La vita e bella!

Da. Exact cum vedeti.
Stiu ca unii, care au interactionat mai putin cu mine in ultimul timp, nu inteleg, dar va explic tot.
Primele 2 saptamani au fost intr-adevar foarte grele, de... 6 ani jumatate nu sunt ca si cand ai arunca guma mestecata la gunoi. Dar cineva mi-a zis, ai rabdare, timpul le aseaza pe toate si o sa-ti fie bine. N-are cum sa nu-ti fie.
Si uite cum am inceput un nou drum, am luat totul asa cum vedeam si asa cum pica. N-am mai calculat nimic si pe nimeni. E vorba aia: daca e, e, daca nu, nu. Am intalnit tot felul de persoane noi si mai ales fete noi, ca na, sunt barbat si eu(bine!!! ho, un pusti mai mare putin). Totul deja mergea, si merge, din ce in ce mai bine. Si in primul rand nu mai simteam, nici acum, nevoia de a evada din rutina de zi cu zi(pentru ca nu mai este).
Acum dupa ce nervii au disparut si nu mai sunt inchistat, vad totul exact asa cum trebuie. Nu pot sa zic decat: MULTUMESC! Ai facut ce trebuia, pentru amandoi. In sfarsit eu sunt bine si linistit. Sper ca si tu esti.
Acum sunt si eu cu mintea limpede cat de cat(mai am munca si aia e nenorocita).
Cum va ziceam mai sus am cunoscut mai multe persoane, sa ne oprim la una. Ne cunosteam deja de ceva timp, vre-o 3 ani cred, si aveam o parere nu tocmai buna despre ea. Dar cum cineva a zis mai demult: nu judeca o carte dupa coperta!, uite ca exact asa am facut. Si acum chiar imi pare rau, pe bune. E cu totul si cu totul altfel decat imi imaginam si imi fac "mea culpa", gagico esti chiar tare. Chiar daca o perioada nu prea intelegeam eu cum am ajuns impreuna, uite ca s-a intamplat si uite ca este foarte bine.
Stiu ca n-avem mai nimic in comun, dar totul se invata, omul se adapteaza si pana la urma o s-o inteleg si o sa ma inteleaga. Comunicare sa existe si deja in proportie de 90% problemele sunt rezolvate.
De ce ma simt asa de bine acum? Pai: am fost la munte si la mare impreuna, doar noi 2, si totul a fost OK. Putem purta o discutie fara sa avem divergente, ci doar idei si propuneri. Plus ca ma face sa traiesc iar. Da, pe bune. Cati din prietenii mei isi aduc aminte cand am baut ultima data o sticla de vin? Niciunul, nici macar Gabriel(fratele meu de vre-o 20 de ani). Uite ca am baut-o si pe asta.
Si imi mai place ca ma trezeste noaptea sa ne vedem, imi place de mor(chiar daca strambi din nas acum, asa e).
Vreau sa va zic cum m-a vrajit ea pe mine. M-a intrebat, la misto, daca vreau sa fiu cavalerul ei la o nunta. Oare cum o suna asta. Eu zic ca bine. Normal ca am raspus "da" din prima.
Merci ca ma faci sa zambesc din nou. Ma dor falcile de ceva timp.