Viata e grea...

Azi mi-a cam picat greu ce am citit.
Intamplator, datorita unui prieten care avea link-ul pus la status-ul de messenger, am vazut si eu. "Cucica mic" imi pare rau de ce necaz ai dat, defapt ati dat. O sa dau si eu mai departe cum pot povestea asta si o sa incerc sa te ajut cat pot.
Acum nu mai are rost sa mai scriu ceva, va rog sa cititi...
http://roxanatrifan.wordpress.com/about/

Era timpul...

Era timpul sa mai zic si eu ceva, nu?!? Eiii...n-o sa zic chiar acum. Mai stau putin. Ma gandesc bine la ceea ce voi incepe sa fac aici.
Multi au ras de mine ca am scris ceea ce aveam in cap sau ceea ce simteam. Asta e. Cand nu poti face sau nu esti in rand cu lumea(nu vreau sa dau exemple, ca n-are rost), esti unul cu nasul pe sus sau unul naspa.
Atunci ma gandesc bine...bine ce voi scrie aici. Iar cui nu-i convine sa nu intre pe blogg.
"Iubita" e singura care, daca rade de mine, rade fara rautate sau ciuda sau mai stiu eu ce.
O sa va spun despre noile mele indeletniciri si moduri de petrecere a timpului.
Mai nou ma pasioneaza fotografia si....si....
Am inceput sa joc destul de binisor(gradinita) biliard. Sa nu va zic de iubita mea...pfff...din ambitia pe care o are si placerea de a juca biliard cred ca l-ar bate si pe O'Sullivan. E bine ca ma mai lasa si pe mine sa castig cateodata;).